Planul B este subestimat. Când planificarea dă greș, verifică premisele

Planurile de afaceri au două componente:

  • Premisele: ipotezele pe care le considerăm date, fixe și adevărate
  • și Previziunile. Ce se va întâmpla, cum va evolua situația.

90% din planurile de afaceri eșuează din cauza premiselor, nu din vina execuției sau previziunilor eronate.

O idee pe cât de contraintuitivă, pe atât de ușor de validat în practică. La o introspecție scurtă, putem înțelege din propria experiență că fiecare (sau majoritatea) proiectelor în care am eșuat s-au bazat pe premise fundamental greșite, aspect care a dus de fapt la eșec.

Pentru exemplificare: produsul pe care îl consideram fenomenal nu a fost atractiv pentru client. Clienții nu erau atât de mulți precum credeam. Prețul a fost prohibitiv, deci vânzările nu s-au concretizat. Compania nu a avut resurse interne organizatorice suficiente cât să poată scala eficient, etc.

PREMISELE pot fi verificate, sunt în prezent, reprezintă baza, temelia oricărui plan, cărămizile cu ajutorul cărora construim planurile noastre. Premise referitoare la piață, la concurență, la preferințele clienților, la propria capacitate de livrare a produselor, etc.

PREVIZIUNILE sunt din viitor, sunt estimări, speranțe și presupuneri. Plecând de la ideea că Excelul (sau hârtia) suportă orice, previziunile reprezintă o imagine actuală a unui viitor posibil, dacă se întâmplă anumite etape. Am învățat că a proiecta un plan precis în prezent, plecând de la o analiză în detaliu a previziunilor (financiare sau nu), este atât periculos, cât și ineficient.

O scurtă inventariere și validare a premiselor pe care ne bazăm, înainte de a lansa la apă proiectul, poate invalida multe previziuni și, în consecință, salva multe resurse. Care dintre ipoteze trebuie să se concretizeze pentru a ne putea aștepta în mod realist la materializarea proiecțiilor? Clayton Christensen: how will you measure your life?

Planul B

Avem tendința să considerăm planul B ca fiind o alternativă, o soluție de rezervă la planul A. Cu toate acestea, în măsura în care planul B este construit în același timp cu planul A, se bazează în mare măsură pe aceleași premise și previziuni ca planul A, drept pentru care este contaminat de aceleași biasuri și blindspoturi, de aceleași erori inevitabile de planificare.

93 percent of all companies that ultimately become successful had to abandon their original strategy – because the original plan proved not to be viable. Origin and Evolution of New Business – Amar Bhide

În mare, se desprind două lecții importante: în primul rând, un plan B de succes se construiește atunci când planul A este deja în derulare, atenți la evoluția realității și învățând din mers. Planul B reprezintă eșecul planului A, transformat în succes. Planul B este partea pozitivă a unui insucces și reprezintă capacitatea de a învăța din greșeli și de a folosi lecțiile înfrângerii. Cred că este mai eficient să înțelegem planul B ca emergent, în paralel cu planul deliberat A.

După care: nu investim niciodată toate resursele disponibile în planul A. Niciodată nu știm ce oportunități de transformare întâlnim pe parcurs și când vom avea nevoie de resurse pentru a transforma un eșec într-un succes mai important decât previziunile inițiale.

Trecem printr-o perioadă confuză, caracterizată prin lipsa de predictibilitate și provocări neașteptate. Dar în sine, antreprenoriatul este meseria prin care construim, inovăm și ne adaptăm. Prin ceea ce facem, modelăm într-un final viitorul, pe care îl aducem în realitate, zi de zi. Realizările antreprenorului nu sunt în Excel, sunt concretizarea unor planuri construite pe premise corecte și a lecțiilor învățate din eșecul multor proiecte anterioare.

Articol din categoria: Opinii

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.

Alte articole...