De ce bursele exuberează, în timp ce economiile suferă

Autori: Rudi Vizental & Miruna Popa

 

În criza precedentă, cea care a ajuns în România în 2008, bursa locală s-a prăbușit și a atins un prag minim în anul următor. În această criză, la un an de la declanșare, BVB reușește ceva ce nu a reușit nici în perioada de boom 2016 – 2019, și anume să depășească maximul istoric atins în 2007. Asta în condițiile în care economiile din întreaga lume suferă. Există o logică în spatele acestui contrast, dar și o bună oportunitate, pe care încercăm să o deslușim în analiza următoare.

Economia reală este afectată de prelugirea efectelor crizei din sănătate, a faptului că putem călători mai puțin și consumăm diferit. La toate acestea se adaugă criza resurselor naturale, efectele supply chain, cele ale războiului economic americano – chinez, precum și cele ale Brexit-ului.

Rezultatele economice reflectă trecutul în timp ce evoluția bursei redă modul în care investitorii au încredere într-o evoluție viitoare. Deci chiar dacă astăzi situația e dificilă, perspectivele pot fi încurajatoare. Prin faptul că statele au intervenit cu fonduri de intervenție și au dat drumul la mașinile de tipărit bani, s-a facilitat accesul la finanțare. Așa cum râurile ajung să se verse în mare, tot așa și cele mai multe dintre fluxurile financiare (în contextul unor dobânzi bancare negative) ajung să fie investite la bursă. Creșterea cererii duce la creșterea prețului acțiunilor, care, la rândul lui, alimentează încrederea investitorilor în bursă și astfel se naște exuberanța.

Ce s-a întamplat în ultimele luni

Până acum, 2021 a fost plin de premiere și recorduri pentru bursa românească, cu o activitate dinamică prevăzută să continue – recent, reprezentanții BVB anunțau minimum 20 de emitenți noi până la sfârșitul anului, un alt record pentru ultimii 10 – 15 ani. Totuși, semnele acestui trend au început să se vadă încă din 2020, când valoarea totală tranzacționată pe piețele BVB și SMT (AeRO) a atins 18.7 miliarde de lei – adică cu 54% mai mult față de 2019 – în timp ce numărul de tranzacții derulate la BVB a crescut cu 71%.
Mai jos am analizat aceste evenimente pentru cele două piețe ale bursei românești, cea principală și cea alternativă (AeRO).

Piața principală

Când vine vorba despre recordurile bătute anul acesta, piața reglementată a BVB este unul dintre cele mai impresionante. Maximele istorice sunt susținute de optimismul și interesul crescut atât al investitorilor instituționali, cât și a celor de retail, categorie din ce în ce mai bine reprezentată.

La începutul lunii aprilie, cele 17 companii care fac parte din structura indicelui principal BET – supranumite și companiile blue chip ale bursei românești – aveau o capitalizare cumulată de aproximativ 104 miliarde de lei, cu aproape 20% mai mare față de începutul anului. La nivel individual, prețul acțiunilor companiilor din componenta indicelui a înregistrat raliuri de până la 90% comparativ cu luna ianuarie, performanțe susținute de randamente de peste 15%, dar și de un an 2020 încheiat pe aceeași notă puternică.

De asemenea, BET și echivalentul sau incluzând dividendele – BET-TR – depășeau la sfârșitul lunii martie pragurile istorice de 11,000, respectiv 19,000 puncte, valori înregistrate pentru prima oară în cei 23 de ani de existență ai acestora. Cei doi nu sunt însă un caz izolat – traiectoria de evolutie spectaculoasă poate fi observată la toți cei 9 indici BVB, care au înregistrat creșteri double-digit față de începutul anului.

Piața AeRO

În segmentul alternativ de tranzacționare a bursei, AeRO, a fost ușor de remarcat efervescența și randamentele impresionante de care acesta beneficiază în prezent. Această realitate a început să se contureze în a doua jumătate a anului trecut, dar a „decolat” de-a binelea – alimentată fiind de evoluții și aprecieri de preț extraordinare – în 2021.

Companiile mai mici, mai tinere și cu ambiții și potențial de creștere accelerată preferă această piață pe fondul cerințelor de raportare mai relaxate, dar și a vitezei mai rapide a proceselor de listare. Sunt companii antreprenoriale a căror prezență pe bursă vine să acopere un gol resimțit de multă vreme de către investitorii cu un apetit ridicat pentru risc și volatilitate, dornici să investească în growth equity mai degrabă decât în cash cows și care preferă o profitabilitate a investiției sub forma unei aprecieri a capitalului și a prețului acțiunilor mai degrabă decât prin dividende.

În ultima vreme, aceste companii au devenit vedetele bursei și au setat precedente altădată de neimaginat pentru BVB. Astfel, în noua lume AeRo dublarea prețului acțiunilor în 3-4 luni de la IPO a devenit un fenomen obișnuit, iar dacă extindem termenul comparației la prețul de plasament privat, putem ușor găsi mai multe exemple de companii cu aprecieri de 3x, 4x sau chiar 9x ale prețului. O altă caracteristică a pieței alternative a început să se formeze prin suprasubscrieri și oferte încheiate anticipat (chiar și de 15 ori). Veteranii acestei piețe, care au identificat potențialul AeRO cu ani în urmă, beneficiează însă cele mai spectaculoase creșteri ale acțiunilor – de până la 15x în 6 ani.

Aceste evoluții spectaculoase se traduc în evaluări ale companiilor de până la 10x cifra de afaceri, sau în P/E ratios de peste 150x, întâlnite pe piețele mature în principal la companii considerate rockstaruri, cum ar fi cele din sectorul tehnologiei (pentru comparație, Amazon avea la începutul lunii aprilie un P/E de 75x). În perioada următoare, care se anunță a fi una aglomerată pentru AeRO, provocările principale de urmărit pentru companii vor fi fundamentarea acestor evaluări în fapte și rezultate, care apoi să permită livrarea randamentelor înalte pe termen mediu și lung către investitori.

Există riscul formării unei bule?

Problema cu bulele nu este atunci când se formează, ci atunci când se sparg, sau atunci când nu realizezi că ai de-a face cu una.
Fără să ne hazardăm să declarăm că reușim să analizăm toate aspectele, sunt 4 idei ce par a fi importante legate de acest fenomen:

1. Efectul pozitiv al formării bulei. Dacă aceste resurse sunt direcționate corect, adică spre investiții cu potențial, devin un motor super eficient al economiei. Bula se poate transforma într-o pompă de alimentare și reglementare naturală a economiei. Sursa de capital pentru investiții, cea mai prețioasă resursă din economie. Dacă însă banii ajung să finanțeze pierderi, sau investiții non-core, atunci obiectivul nu este atins.

2. Pe termen scurt, bursa e o sumă de emoții care converg către un rezultat pe care-l numim preț. Preț ce poate diferi mult de evaluarea matematică a companiei. Din acest motiv, bursa trebuie privită ca pe o opțiune de a investi pe termen lung. ‘In the short run, the market is a voting machine but in the long run, it is a weighing machine’ (Benjamin Graham).

3. Nu tot ce zboară se mănâncă, sau există și râuri care dau pe-afară, adică companii supraevaluate, care nu justifică prețul. Pentru o fundamentare elementară a deciziei de a investi, există cel puțin trei aspecte minimale la care vă invit să vă uitați înainte de a acționa: reputația persoanelor care conduc business-ul respectiv, câțiva indicatori de bază ai companiei respective, asupra cărora nu vom insista aici, și planul de dezvoltare al companiei (atât strategic, cât și financiar). În ordinea asta, fiindcă dacă reputația e îndoielnică, e ușor să faci ca cifrele să arate întotdeauna bine – un model care se pare că se repetă pe bursa noastră, chiar în cadrul aceleiași companii.

4. Există o probabilitate de spargere a bulei – aproape invevitabil mai devreme, sau mai târziu – aceasta va duce pe termen scurt la o scădere a încrederii investitorilor și implicit a valorii companiilor, care va scădea sub valoarea lor reală. Va fi într-o zi a săptămânii pe care o vom numi, conform tradiției, „neagră”, iar unii ne vom aduce mult timp aminte de ea. Nu este însă un capăt de drum, ci o nouă ocazie de a intra pe scenariul de la punctul doi, unde cei panicați vor vinde, iar cei care vor avea taria de a cumpara – sau cel puțin să rămână pe o poziție de hold ¬- vor fi câștigătorii pe termen lung.

Paradox și oportunitate

Oportunitatea vine din înțelegerea acestui fenomen și a fluxurilor financiare. A faptului că totul se reduce la legea cererii și a ofertei. Și la înțelegerea momentului pe care-l traversăm de a construi o piață de capital relevantă la nivelul IMM-urilor, nu doar la cel al marilor corporații.

Dacă resursele financiare migrează natural spre piața de capital, inevitabil atenția antreprenorilor se va muta într-acolo. Iar dacă antreprenorii vor aduce oportunități către această piață, va fi rândul celor care-și păstrează economiile la bancă, să-și îndrepte atenția spre această piață. Un mecanism natural de dezvoltare și de trecere la nivelul următor, în care statul trebuie doar să ofere cadrul optim acestei evoluții.
Este momentul cel mai potrivit.

Articol din categoria: Opinii