Rezistent la recesiune

Cred că cea mai frecventă întrebare pe care am primit-o în ultimele două luni, a fost referitoare la domeniile de activitate mai puțin afectate în această criză, sau chiar beneficiare ale acestei recesiuni.

Este un subiect care mă preocupă, o întrebare la care revin mereu. Am încercat să identific o serie de activități cu potențial de revenire rapidă, sub mențiunea că tot ce scriu în această perioada, scriu cu creionul – ca să putem șterge mai usor, în caz că ne răzgândim. Fiindcă nimic nu este foarte sigur, clar, valabil pe o perioadă mai lungă.

Ar fi o mare eroare ca în această perioadă să analizăm doar influența pandemiei și să ignorăm celelalte forțe care acționează simultan, unele independente, altele interconectate. Se conturează o serie de tendințe globale care vor genera efecte în lanț:

• Globalizarea, pâna mai ieri un proces ireversibil, astăzi suferă modificări structurale semnificative. Pandemia nu a creat aceste probleme, ci doar le-a scos la suprafață. O cconomia mondială bazată pe a produce tot ce se poate în China, nu mai este considerată o variantă funcțională;
• China pierde ceea ce se numește soft power – capital de simpatie și încredere, dar câștigă hard power – forță economică și politică, ca urmare a slăbirii economiilor US si EU.
• UE este afectată de o criză proprie, dată de reglementările privind modalitatea de intervenție și funcționare.
• Impactul modificărilor climatice se accelereaza, devine tot mai conștientizat și luat în calcul la fiecare decizie importantă. Inclusiv criza COVID este conectată cu modificările climatice;

Pornind de la aceste ipoteze, am identificat o serie de domenii care au pontențial de a transcede perioadelor de dificultate și care își vor reveni mai repede ca și altele. În funcție de viteza de revenire și de intensitatea revenirii, am încercat si o preprezentare grafică, in partea dreapta. În opinia mea este mai imporantă o revenire mai puțin rapidă, dar de intensitate mai mare și cu efecte pe termen lung, decât o revenire rapidă, dar de mică intensitate.

Nu am pus printre domeniile cu potențial de creștere tehnologia (high-tech), nu pentru că nu ar fi importantă, ci tocmai datorită importanței sale. Tehnologia nu mai este un domeniu de sine stătător, ea trebuie să devină parte din fiecare domeniu de activitate care țintește o strategie pe termen lung.

Indiferent dacă aceste aspecte sunt mai mult sau mai puțin valabile, există câteva reguli cu caracter de lege.

1. Nu toate companiile dintr-un domeniu afectat, vor merge prost. Vor fi unele care se vor dezvolta împotriva curentului. Este valabilă și reciprocă, adică într-un domeniu care beneficiază de pe urma schimbărilor generate de această criză, vor fi companii care vor avea evoluții negative. Adică, nu tot ce e food se și mănâncă.
2. Niciun domeniu de activitate nu funcționează independent, izolat. Există o strânsă legatură între ele și un efect de domino latent. Astfel, domeniile afectate pot contamina oricând cele neafectate direct, iar cele ce performează mai bine, pot avea efect pozitiv asupra celorlalte.
3. La capătul lanțului fiecărui domeniu de activitate stă consumul (și investițiile). Un consum afectat puternic de capacitatea de cumpărare a populatiei si a lipsei de încredere in viitor, va afecta toate domeniile de activitate. Probabil cea mai mare problemă va fi șomajul, nivelul său ridicat va impacta pe termen lung întreaga economie.

Toate aceste aspecte trebuie înțelese într-o dinamică continuă. Iar dacă am început cu o imagine din Matrix, cel mai bine ar fi să închei în același ton: ”Unfortunately, no one can be told what the Matrix is. You have to see it for yourself” (Morpheus).

Articol din categoria: Opinii