Outsiderii

M-am lovit de conceptul de “outsideri” prin suprapunerea unei întâmplări recente cu o idee din cartea pe care tocmai o citesc. Întâmplarea se referă la un comentariu primit la articolul despre lecțiile învățate la primul nostru exit, prin care un domn avocat îmi atrăgea atenția că toate aspectele menționate de mine sunt lucruri vechi și doar lipsa noastră de experiență face să descoperim de-abia acum „apa caldă”.

M-a surprins cât de tare nu mă deranjează comentariul primit, dar am înțeles că motivul vine din faptul că atât eu, cât și colegii mei, ne acceptăm și ne asumăm acest statut de neexperimentați.

Cartea pe care o menționam, se numește „Outsiders” și analizează opt CEO fără o experiență relevantă anterioară, care însă au performat mult peste media pieței, tocmai datorită faptului că nu au replicat modele existente, ci au adus ceva diferit – în cazul lor, componenta de capital allocation în responsabilitatea CEO. Mi s-a părut o paralelă mult prea bună, ca să nu dezvolt ideea.

Lumea de private equity este un cerc select, cu un număr limitat de jucători, cu multe bariere de intrare și un specific de cicluri lungi activitate, de obicei +7 ani. Barierele de intrare sunt date de specificul business-ului: ca să primești bani în administrare este nevoie de o echipă capabilă, care să demonstreze multa bonitate, reputație, experiență în domeniu, precum și performanța pe termen lung. Nu prea există noțiunea de companie debutantă, sau începătoare în private equity. O companie nouă apare când o echipă dintr-un fond se desprinde și formează un altul.

Ei bine, în această lume greu de pătruns, noi suntem debutanții, outsiderii. O echipă în care niciunul dintre noi – nici măcar fondatorii – nu am mai lucrat în private equity. Iar după 3 ani și jumătate planurile noastre sunt mai ambițioase ca niciodată.

Secretul consta în 3 elemente: (1) ceea ce am adus, (2) cum ne-a afectat ceea ce ne lipsea și (3) cum am întors constrângerile în avantaje.

Ce am adus noi în acest proiect:

• Am pus în fața acestui proiect o Misiune călăuzitoare, în care ne-am regăsit și un sens propriu: “Dezvoltăm o cultură antreprenorială bazată pe parteneriat, investind resurse financiare, know-how și pasiune. Amplificăm potențialul și accelerăm creșterea companiilor și brandurilor românești”.
• Aveam o experiență de interacțiune cu companiile antreprenoriale, cunoșteam specificul, problemele cu care se confruntă, valorile pe care le împărtășesc.
• Am setat un mindset “Out of the box”, sau chiar “no box”, cu focus pe a crea soluții pe nevoia antreprenorilor, nu de a impune un “produs” perfect la nivel teoretic.

Ce ne-a lipsit:

• Experiența e experiență, iar lipsa practicii nu poate fi suplinită nici prin teorie, nici prin talent. Dar dacă înțelegi acest lucru, îl poți compensa cu efort consistent și perseverență. Efortul pentru a recupera, perseverența pentru a trece peste eșecurile inerente ale începătorului. Upside-ul pe care-l aduce sindromul impostorului este ca nu te lasă sa te oprești din învățat;
• Dimensiunea unei companii de private equity clasice. Cele mai mici astfel de companii au fonduri de €40-50M. Noi am început cu €4,5M și a fost foarte greu la început, atât să fim luați în serios, cât și să ne acoperim costurile fixe.

 Cum am transformat constrângerile în avantaj:

La nivelul întregului grup, am dezvoltat o cultura în care:

• Am descoperit marele atuu de a putea fi neconvenționali, de a înțelege riscul diferit, de a improviza și de a ne adapta.
• Am cultivat o „foame” de rezultate, fără să le comparăm cu ale altora. Am definit succesul prin capacitatea de a scoate ce e mai bun din noi, nu prin efortul de a-i depăși pe alții.
• Faptul că ne lipsea structura și rigiditatea specifică acestui business, ne-a permis să fim atenți permanent la nevoia reală din piață și să construim produsul ROCA pornind dinspre piață.

Postura de outsider e valabila pe termen scurt

Cât timp poți fi considerat un începător? Un outsider care nu performează dispare, iar unul care confirmă devine un jucător de luat în seamă. Si atunci, noblesse oblige. Suntem conștienți că nu este suficient să ai un început promițător, trebuie mereu să ridici și standardul. Fiindcă vremea să faci lucruri excepționale nu trece niciodată. Însă atunci când treci la next level, e important să iei cu tine „armele” care te-au consacrat. În cazul nostru – capacitatea de a transforma constrângerile în avantaj.

Articol din categoria: Opinii